Prieteni ...

          Prietenii adevartii sunt foarte importantii pentru mine pentru ca sunt mereu aproape de mine si stiu ca ma pot baza mereu pe ei; ca in reclama aia cu: ” Cunosti 100 de oameni, din ei doar 50 iti stiu numele de familie, pe 30 ii ai in telefon, 10 te-au ajutat sa muti mobila, 5 te-au lasat sa le conduci masina si pe 3 i-ai sunat noaptea sa te ajute .” ei bine acei 3 pot fii numiti prieteni adevarati.

           Prietenii falsi , pe de alta pare sunt cei pe care nu te poti baza .

PRIETENII FALSI: Niciodata nu-ti cer de mancare.
PRIETENII ADEVARATI: Din cauza lor nu mai ai mancare.
PRIETENII FALSI: Se adreseaza parintilor tai cu D-l/D-na
PRIETENII ADEVARATI: Se adreseaza parintilor tai cu TATA/MAMA
PRIETENII FALSI: Te vor scoate din inchisoare si-ti vor spune cu ce-ai gresit.
PRIETENII ADEVARATI: Se vor aseza langa tine spunand “Fir-ash … ce-am belit-o … da a fost marfa !”
PRIETENII FALSI: Nu te-au vazut niciodata plangand.
PRIETENII ADEVARATI: Plang alaturi de tine
PRIETENII FALSI: Iti imprumuta chesti pentru cateva zile ca mai apoi sa ti le dea inapoi.
PRIETENII ADEVARATI: Iti tin lucrurile atat de mult incat uita ca erau ale tale.
PRIETENII FALSI: Cunosc cateva lucruri despre tine.
PRIETENII ADEVARATI: Ar putea sa scrie o carte despre tine numai cu citatele tale.
PRIETENII FALSI: Te vor lasa in urma daca asa a facut si restu lumii.
PRIETENII ADEVARATI: Vor lua tot restul lumii la capace pentru ca te-a lasat in urma.
PRIETENII FALSI: Vor la usa de la intrare.
PRIETENII ADEVARATI: Intra direc in si spun “AM AJUNS ACASA!”
PRIETENII FALSI: Sunt pentru o perioda.
PRIETENII ADEVARATI: SUNT PE VIATA.
PRIETENII FALSI: Iti vor lua bautura de la nas cand vor crede ca ai baut destul
PRIETENII ADEVARATI: Se vor uita la tine cum te impiedici peste si vor spune “Termina-ti fai paharu de baut si ca nu irosim alcoolu’.”

Si asta pentru ca ma doare !

Nimic nu mai e ca inainte ...

      A mai trecut o zi , ca toate celelate . Am avut ca intotdeauna o zi grea , plina de tipete , injurii , batai , note bune si mai putin bune , certuri , si exemplele pot continua .

      Astazi a fost Sf. Andrei ( La multi ani ! ) si holurile au fost pline , o mare imbulzeala , copchii fugeau de colo-colo , dadeau peste tine , nici nu le pasa . La ore aveam un somn nebun . Nu eram in stare de nimic . Totul mi se parea inutil si neinteresant . Parca eram la inmormantare . Nimeni nu prea  vorbea , nimeni nu radea , nimeni nu mai facea "misto-ul" de demult . Si am fost mai tot timpul ganditoare .  " One life , One love ... " Acest vers ma facea sa imi pastrez calmul , sa-mi aduc aminte de multe , sa realizez ca viata nu este tocmai roz , sa imi dau seama de prieteni in adevaratul sens al cuvantului si de "prieteni" . Multe persoane imi spun ca m-am schimbat . Si de fiecare data replica mea a fost " -Schimbare in ce ?  " , dar in fine ... Lumea vorbeste ! Chiar daca nu ne place asta . Asta-i adevarul ! Nu ai ce face . Chiar daca incerci sa le explici . Iti racesti gura degeaba . Unii dintre noi ne credem " Sfintisori " . De unde frate ? Nimeni nu e perfect . Toti avem cate o greseala in viata asta " roz " .

        M-am plictisit de toate . Nu mai am ce face . Stau pe lumea asta pentru mancare , lacrimi si consumatie de aer . Oare de ce visele niciodata nu devin realitate ? De ce oamenii viseaza daca nu pot sa realizeze asta ? De ce toti sunt iubiti ? De ce unii sunt persoane norocoase si altele ghinioniste ? De ce mai traim daca ne certam cu toti ? De ce Dumnezeu a lasat atatea vicii , daca nu sunt de  bine ? De ce " suferi " dupa orice despartire ? De ce parintii nu ne inteleg mai niciodata ?? De ce ? Toate aceste intrebarile si multe altele mi le pun cand patesc , cate ceva . Si toate asta pentru ce ? Pentru nimic . Aroma clipelor incepe sa se piarda  in maini prea reci . De mult timp cam toti uita . Te lasa sa cazi , tinand cont ca tu i-ai ajutat de multe ori sa se ridice . Dar totul va trece odata si odata .. Melodiile triste sunt perfecte pentru starea asta . Asa ca las totul deoparte pentru ca nimic nu mai este la fel !

     
        

No name .

Stau pe scaun , la birou… In fata mea , am monitorul deschis… Ma aflu mereu pe aceleasi site-uri, cu aceleasi scopuri… cu aceleasi lucruri de facut… Am messenger-ul deshis , iar ecranul mie plin de aceleasi ID-uri ale acelorasi persoane, care vor aceleasi lucruri ca in fiecare zi , si carora le scriu aceleasi lucruri , si cu care discut aceleasi teme…
In fata mea, sta deschis si caietul de matematica… pe care l-am pus acolo in urma cu vreo 2 ore si de care am uitat… In el , sunt scrise primele doua randuri din tema… si probabil ca atatea vor ramane…
Am deschis si winamp-ul… din cand in cand, mai dau peste cate o melodie care imi trezeste aceleasi amintiri, imi ofera aceleasi senzatii, si care imi influenteaza starea de spirit in acelasi fel ca si pana acum.
Gandul ma duce la ceea ce am facut azi… Nu e greu deloc . Exact aceleasi lucruri pe care le fac zilnic… ma trezesc greu dimineata, merg la scoala , eventual mai si invat, vin de la scoala , si stau la pc . Acum e momentul in care realizez ca maine voi face exact la fel… Ma rog.. schimb doar materiile scolare care ma stresseaza… Aceleasi vesnice si monotone materii…
In jurul meu , vad mereu aceeasi prieteni , aceeasi colegi , aceeasi profesori , aceeasi oameni grabiti de pe strada… Mereu aceleasi personalitati , mereu aceleasi comportamente , mereu acelasi limbaj , mereu aceleasi activitati…
Imi dau seama ca peste cateva zile va urma un weekend. La ce bun? Vor avea loc aceleasi iesiri cu prietenii , in care ma prefac ca ma distrez, in care ma prefac ca sunt fericita , in care ma prefac ca nu mi se intampla nimic rau… mereu aceeasi prefacere…
Iar eu raman mereu aceeasi idiota care nu are altceva mai bun de facut , decat sa analizeze toate detaliile comportamentelor celor din jur , care pune la suflet toate rahaturile ( a se citi “discutii, observatii, comportamente, fapte, intamplari, spuse” ), care isi creeaza dubii, care de cele mai multe ori exista doar in mintea ei , care posteaza pentru a doua oara pe acest blog , care sta cate 7-8 ore pe zi in fata calculatorului asta de rahat, care merge zilnic la porcaria aia numita “scoala”, care habar nu are ce vrea de la viata… sau poate ca stie ce vrea… dar la fel de bine stie ca nu e atat de usor sa-si indeplineasca dorintele…
Privesc in camera, iar patul imi blocheaza privirea… Pur si simplu ma cheama… Iar eu, fara un efort prea mare, dau turn-off computerului, ma asez in pat, inchid ochii, si astept ca alarma de la telefon sa ma trezeasca intr-o noua zi… sunt obosita , mi-e lene, sunt stressata, sunt dezamagita din toate punctele de vedere, si nu gasesc absolut niciun motiv de bucurie.

O stare nasoalaaaa .

Stau pe scaun , la birou… In fata mea , am monitorul deschis… Ma aflu mereu pe aceleasi site-uri, cu aceleasi scopuri… cu aceleasi lucruri de facut… Am messenger-ul deshis , iar ecranul mie plin de aceleasi ID-uri ale acelorasi persoane, care vor aceleasi lucruri ca in fiecare zi , si carora le scriu aceleasi lucruri , si cu care discut aceleasi teme…
In fata mea, sta deschis si caietul de matematica… pe care l-am pus acolo in urma cu vreo 2 ore si de care am uitat… In el , sunt scrise primele doua randuri din tema… si probabil ca atatea vor ramane…
Am deschis si winamp-ul… din cand in cand, mai dau peste cate o melodie care imi trezeste aceleasi amintiri, imi ofera aceleasi senzatii, si care imi influenteaza starea de spirit in acelasi fel ca si pana acum.
Gandul ma duce la ceea ce am facut azi… Nu e greu deloc . Exact aceleasi lucruri pe care le fac zilnic… ma trezesc greu dimineata, merg la scoala , eventual mai si invat, vin de la scoala , si stau la pc . Acum e momentul in care realizez ca maine voi face exact la fel… Ma rog.. schimb doar materiile scolare care ma stresseaza… Aceleasi vesnice si monotone materii…
In jurul meu , vad mereu aceeasi prieteni , aceeasi colegi , aceeasi profesori , aceeasi oameni grabiti de pe strada… Mereu aceleasi personalitati , mereu aceleasi comportamente , mereu acelasi limbaj , mereu aceleasi activitati…
Imi dau seama ca peste cateva zile va urma un weekend. La ce bun? Vor avea loc aceleasi iesiri cu prietenii , in care ma prefac ca ma distrez, in care ma prefac ca sunt fericita , in care ma prefac ca nu mi se intampla nimic rau… mereu aceeasi prefacere…
Iar eu raman mereu aceeasi idiota care nu are altceva mai bun de facut , decat sa analizeze toate detaliile comportamentelor celor din jur , care pune la suflet toate rahaturile ( a se citi “discutii, observatii, comportamente, fapte, intamplari, spuse” ), care isi creeaza dubii, care de cele mai multe ori exista doar in mintea ei , care posteaza pentru a doua oara pe acest blog , care sta cate 7-8 ore pe zi in fata calculatorului asta de rahat, care merge zilnic la porcaria aia numita “scoala”, care habar nu are ce vrea de la viata… sau poate ca stie ce vrea… dar la fel de bine stie ca nu e atat de usor sa-si indeplineasca dorintele…
Privesc in camera, iar patul imi blocheaza privirea… Pur si simplu ma cheama… Iar eu, fara un efort prea mare, dau turn-off computerului, ma asez in pat, inchid ochii, si astept ca alarma de la telefon sa ma trezeasca intr-o noua zi… sunt obosita , mi-e lene, sunt stressata , sunt dezamagita din toate punctele de vedere, si nu gasesc absolut niciun motiv de bucurie.

Prima zi... (29.11.2010)

Mi-am facut blog fata !!! Nici nu stiu de ce am facut asta . Nu am pretentia sa am  blog-ul vizualizat de multe persoane . Cred ca l-am creat asa pur si simplu , pentru  mine . Mdaaaa . E prima mea zi pe blog si e fain .  Toata lumea pe care o cunosc (Bine majoritatea.) , au aceasta "pagina" numita "blog" si mi-am zis : "- De ce sa nu incerc si eu ?" , si am facut-o . Nu e nimic special in asta , dar poate o sa devina . Hai ca v-am lasat . Aveti grija de voi !